Portretul lui Dorian Gray – Recenzie

571343T

 

 

itlu: Portretul lui Dorian Gray

Autor: Oscar Wilde

Nr. Pagini: 246

Steluţe: 4/5

 

Pe Wilde l-am mai citit. L-am cunoscut cu mulţi ani în urmă, când am răsfoit Prinţul fericit, anul trecut am citit Portretul domnului W.H., iar acum am luat decizia să-mi cumpăr Portretul lui Dorian Gray, sperând să nu fiu dezamăgită. Şi nu pot spune că am fost. Cartea e foarte apropiată de cea pe care am pus mâna cu un an în urmă, prefaţa e uimitoare.

 

Îl putem ierta pe acela care face un lucru util atâta vreme cât nu-l admiră.

Singura scuză de a face un lucru inutil este că-l faci dintr-o admiraţie intensă.

Arta este cu totul inutilă.

 

Pe lângă  Dorian, participă la acţiune şi Lordul Henry Wotton și pictorul Basil Hallward. Henry îi vorbeşte despre frumeseţile lumii, îl determină să creadă că doar frumuseţea contează. Basil îi face portretul, fiind uimit de trăsăturile acestuia şi de inocenţa pe care o emană. Dorian face greşeala de a-şi dori să rămână tânar şi frumos, lucru ce-l va distruge într-un final.

Cu cât înaintezi, personajul principal se transformă. Şi nu în ceva bun. Devine un monstru. E de nerecunoscut.

Finalul mi s-a părut extrem de previzibil, însă cartea chiar şi-a făcut loc într-o cămăruţă a inimii mele.

 

Adoptă: |libris.ro| |librărie.net| |Okian|

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s