Recenzie ,,Se face tot mai târziu” de Antonio Tabucchi

se-face-tot-mai-tarziu_1_fullsize

Titlu: Se face tot mai târziu

Autor: Antonio Tabucchi

Nr. Pagini: 276

Steluţe: 3/5

 

Cartea este formată din mai multe scrisori ce pot fi adresate oricui, nu neapărat unei persoane iubite. E o carte despre viaţă, iubire, aşteptare şi tăcere. Au fost câteva fragmente care m-au dus cu gândul la diferite poezii, pentru că proza lui Tabucchi atinge foarte uşor lirismul, dar o face în aşa fel încât îţi vine să închizi cartea, să te uiţi pe fereastră, poate chiar să plângi, iar mai apoi, să te întorci la scrisorile cuprinse în aceste 276 de pagini.

Un prieten de-al meu susţine că sinuciderea, prin faptul că e o alegere radicală, paradoxal, în fond e mai uşoară: un gest, şi gata. Mult mai grea este tăcerea. Ea presupune răbdare, statornicie, încăpăţânare; şi mai ales se confruntă cu viaţa noastră de zi cu zi, cu zilele care ne rămân una după alta, într-adevăr lungi la ceasurile mici, e ca un vas de cristal, un fleac îl poate sparge, iar duşmanul ei este timpul.

Şi-ţi dai seama că viaţa se află acolo în diferitele fragmente pe care le închid dreptunghiurile stupide  de carton, fără s-o lase să iasă din strâmtele lor margini. Şi viaţa se dilată, nerăbdătoare, vrea să treacă dincolo de dreptunghiul acela.

Adoptă: elefant | cartepedia

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s